joi, mai 13, 2010
Ai mulţumit cuiva azi?
Eu nu. Şi chiar am supărat câteva persoane. Totuşi vreau acum să mulţumesc cuiva, cuiva drag mie, cuiva care nu ştie cât de mult contează, cuiva care la un moment din viaţă mi-a dat încredere, cuiva care m-a facut să râd, să zâmbesc, să simt că am energie să trec prin viaţă zâmbind. Am să mulţumesc aceluia care m-a liniştit, m-a încurajat, m-a făcut mai nebună, mai nepăsătoare, mai serioasă, aceluia care m-a făcut să simt viaţa, aceluia care m-a iubit aşa cum sunt, aceluia care mi-a răspuns la telefon sau nu, care m-a ţinut de mână sau mi-a întins-o să mă ajute. Mulţumesc pentru lacrimile şi zâmbetele pe care mi le-ai provocat.
Mulţumesc ţie omule din viaţa mea, mai prezent sau mai absent care mă cunoşti sau ai crezut că mă cunoşti, care ai crezut în mine, şi m-ai vazut când cu părţi bune când cu părţi rele. Probabil fiecare om în parte câruia trebuie să îi mulţumesc a făcut viaţa mea un suvenir de nepreţuit!
Mulţumesc!
duminică, mai 09, 2010
Serviciul din afara casei..
A început iar şi ce e important am lăsat acasă... Încet începe să mă acapareze, încet încep să ma deprind cu vechile obiceiuri ale ocupării creierului cu problemele generate de el. Voi reveni totuşi în curând cu poveşti din ziua în care copilul meu a făcut: "Doi ANI!".
La Multi Ani Adrian si niciodata sa nu iti ia Dumnezeu zâmbetul de pe buze si inima de copil!!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


