Azi am fugit de acasa, în mall. Adrian e foarte nerabdator să iasă din casă. Nu înţelege de ce nu mai ieşim nici dimineaţa, nici dupăamiaza, nici dacă mănâncă, nici dacă e cuminte şi doarme. Cum să îi explic că e frig, sunt -15 grade şi nu e bine să ieşim? Azi s-a mai încălzit aşa că...am fugit în mall Cotroceni. A meritat! Adrian s-a dat pe topoganul acela ma`ee, şi a chiuit în continuu. Deşi trebuia să urce o groază de scări, de fiecare dată când ajunge jos spunea "unu, unu?" (mă mai dau o dată?). Tati îi dădea drumul de sus pe burtă, iar eu îl prindeam jos şi îi luam de pe topogan repede, repede, să nu îl lovească cineva. Cum îl punea jos şi picioarele lui atingeau pământul o zbughea printre picioarele oamenilor, câtre scări. Topoganul i-a plăcut mult. Apoi s-a mai jucat cu jucăriile expuse de cei de la Noriel şi s-a uitat mirat la bărcuţele de pe lacul artificial. Dar cel mai fascinat a fost de tren. A trecut pe lângă noi, iar Adrian a început să alerge după el. Şi a alergat, şi a alergat până a început să îl doară splina (cred) pentru că se ţinea de burtică. Cum să rezişti când pe faţa copilului citeşti încântarea. Am luat bilet iar Adrian a făcut "Paaa!" la toate persoanele din cale (unele mai prietenoase, altele nu prea, deranjate de prea mare aglomeraţie). Ne-am ales şi cu jucării, că de, am fost în mall şi un Adrian foarte fericit de noul lui "tuu tuu" Perci.
Contrar tuturor aşteptărilor, Adrian nu a vrut nici în ruptul capului să vadă ce jucării sunt în cutie. Poate pare în poză că scoate lucrurile din cutie, dar de fapt le pune la loc!
PS. Am uitat de scările rulante. Vreţi să distraţi copilul? mergeţi undeva unde sunt scări rulante!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu